Aforisme de Tudor Musatescu

• Era atât de zgârcit, încât noaptea lătra în curte ca să facă economie de câine.
• Unii trăiesc gratis, alţii degeaba.
• Dacă într-o vorbă îndeşi mai mult decât încape, devine vorbă goală.
• De ce prostul e mărginit, când prostia e nemărginită?
• Bănuitorul se trezeşte înaintea ceasului deşteptător, ca să-l controleze dacă sună exact.
• Caloriferul stins e mai rece decât frigiderul în funcţiune.
• O idee bine clocită trebuie să facă adepţi, nu pui.
• De ce au militarii acte de stare civilă?
• Ca să măsori distanţele, trebuie să le şi străbaţi.
• Marele cusur al femeilor este că te iubesc totdeauna când ai altceva de făcut.
• Nu sunt sensibil la frig. Chiar şi gerul mă lasă rece.
• E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva.
• Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare.
• Laşitatea este sentimentul care n-are nici măcar curajul să spună cum îl cheamă.
• Dragostea... Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor.
• Femeile nu înşeală, compară.
• Lanţurile au redactat definiţia libertăţii.
• Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.
• O plantă care provoacă insomnii unora: laurii altora.
• Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare.
• Gloria, când moare, nu face testament în favoarea nimănui.
• Nu gloria este efemeră, ci numai cei ce o au.
• Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit.
• Cu vremea să mergi în pas, nu la pas.
• Una e să crezi şi alta e să fii credul.
• Nu plânge fără motiv... Şi mai ales, nu plânge când ai motive.
• Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează.
• Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea pe care, cu una singură, o duci la gură?
• Fără mâna omului, omenirea ar fi trăit în patru labe .
• Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă.
• În fiecare tren al lumii viaţa circulă pe compartimente.
• Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu mă cunoşti şi eu nu te recunosc.
• Uneori te uiţi fără să vezi şi alteori vezi fără să te uiţi.
• Şi dacă ai chelit, ce? Parcă pe lumea asta nu sunt şi vulturi pleşuvi?
• Focul sacru nu se aprinde cu chibrituri.
• Dragostea a murit în clipa când rămâi singur în doi.
• Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare.